Talentul lui Cliford

(Fragment din “Jurnal Irlandez”)

Când am fost adus a doua oară la centrul de detenție pentru imigranți ”Colonbrook” de lângă Londra, cea mai mare surpriză a fost sa-l regăsesc pe fostul meu prieten, pe pictorul Cliford, care zicea că nu înțelege de ce a fost reținut pe stradă în plină zi și închis. Imi amintesc că atunci, când fusese adus în unitatea noastră, prin februarie, căuta un spațiu – un perete sau o pânză pe care ar fi putut să picteze.

Insistențele lui erau atât de tari, încât cei din managementul închisorii fură nevoiți să cedeze. S-au decis să-i dea culori în ulei și un stâlp din cei doi, ce sprijineau podul în unitate, unde eram în total opt deținuți din diferite țări. Mai târziu, Cliford făcu rost și de pânze.

Atunci, începu să picteze un tablou cu un subiect semnificativ – un crâmpei de pădure tropicală: pe o creangă urca un șarpe mișcîndu-se spre un cuib de pasăre cu trei ouă în el. Țin minte că atunci când am privit pentru prima oară desenul în schiță, mi-a fost foarte greu să-mi rețin emoțiile, deoarece Cliford reușise de minune să realizeze o asociere între subiectul său și pericolul real ce s-ar putea abate asupra unei case de oameni…

Acum tabloul mural al lui Cliford este terminat și conține multe alte elemente exotice din fauna africană – papagali, melci, omizi uriașe – toate aceste detalii fiind plasate într-o minunată atmosferă de pădure tropicală.

Ne-am bucurat să ne revedem și l-am îtrebat de tablourile sale.

Cliford îmi arătă câteva pînze, vreo opt la număr, toate pictate în ulei aici în detenție.

Unul din ele mi-a atras privirea printr-o calitate excepțională și acuratețe în tehnica, pe care le-ar fi invidiat și un profesionist. Spații, unghiuri neașteptate, perspective…

Tabloul reprezenta pe primul plan începutul unei plantații mici de orez ”din vestul Africii”, iar pe fundal câteva case rotunde, acoperite cu plante de stuh. ”Asemenea peisaje sunt tipice pentru |Africa” zice Cliford în timp ce eu nu-mi pot rupe ochii de la tablou. Niște femei tinere ”suflecate pân’la brâu”, așa cum sunt, probabil, gospodinele din toată lumea, plantează fire de orez, iar un băiat cu bicicleta se pregătește să plece din vederea pictorului, din fața unei case… – toate astea într-o perfectă gamă de verde-albastru și cafeniu, încadrate îtr-un câmp spațial perfect…

Aflai apoi că acest tablou a fost menționat învingător la un concurs de artă de la centrul de detenție, o galerie unde vin zilnic sute de vizitatori din toate colțurile lumii. Văzând acest talent care se voia expus, conducerea Centrului i-a dat lui Clifford practic totul de ce are nevoie un pictor – culori, pensule, pânze, vase etc. Ui-te așa se păstrează flacăra unui talent aprinsă, iată așa un suflet își cere dreptul la viață și reușește.

Cliford a câștigat procesul intentat prin intermediul avocatului său forțelor de ordine britanice pentru reținere neregulamentară a unei persoane. Lui i s-au plătit despăgubiri pentru timpul detenției. Cine însă ar fi trebuit să-i plătească despăgubiri pentru pânzele sale rămase nepictate…?

About Tofan Gheorghe

I was born in Moldova. Have my degree in human communication. Love reading, writing, watercolor. I live and work in Dublin, Ireland.
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s